Dacă vrei să crești valoarea proprietății tale sau pur și simplu să ai o curte frumoasă, gardul și porțile joacă un rol important în imaginea de ansamblu. Și nu este vorba doar despre gardul de la stradă, ci și despre cele care delimitează proprietatea ta de ale vecinilor. Construirea unui gard la stradă este mai simplă pentru că proprietarul este singurul care decide și plătește. Însă când vine vorba despre gardul între vecini, lucrurile se complică.
Construirea unui gard între proprietăți este una dintre cele mai frecvente surse de conflicte între vecini. Cine îl construiește și îl plătește? Cine îl repară? Cât de înalt trebuie să fie? Necesită sau nu autorizație? Toate acestea sunt întrebări care apar de câte ori se vorbește despre un gard între vecini.
Vom vedea ce prevede Codul Civil și legislația conexă despre gardul dintre vecini, astfel încât să eviți disputele și să construiești legal și corect.
Conform Codului Civil, art. 660, gardul dintre două proprietăți este considerat un bun comun, dacă este amplasat exact pe linia de hotar. Asta înseamnă că ambii vecini au drepturi asupra gardului, ambii contribuie la construirea și întreținerea lui, iar costurile sunt împărțite. Niciunul dintre vecini nu poate refuza să contribuie la construcția gardului.
În schimb, dacă gardul este construit exclusiv pe terenul unuia dintre vecini, acesta aparține doar acelui proprietar, iar celălalt nu poate interveni fără acord. În cazul în care vrei să ridici un gard propriu, pe terenul care îți aparține, poți face acest lucru respectând limita de 60 de centimetri față de hotar, specificată în art. 612 din Codul Civil.
Ideal este ca decizia privind tipul gardului, materialele și costurile să fie stabilită printr-o înțelegere amiabilă, pentru a evita conflictele ulterioare. Dacă acestea apar, totuși, ele se vor rezolva în instanță.
Un mit des întâlnit este că legea ar obliga fiecare proprietar să construiască gardul din dreapta sau din stânga. Așa că mulți români se întreabă cine face gardul din dreapta sau cine face gardul din stânga. Această regulă nu există în legislația românească.
Codul Civil nu impune responsabilitatea unui gard în funcție de poziție, ci ea revine ambilor vecini, orice gard fiind proprietate comună atâta timp cât e construit pe hotar.
În ce privește înălțimea gardului între vecini, Codul Civil menționează în art. 662, un maximum de 2 metri, socotindu-se și coama zidului. Totuși, prevederile locale pot obliga proprietarii să respecte un alt regim de înălțime.
Înainte de a planifica o construcție, proprietarii trebuie să verifice regulile locale de urbanism, apoi să decidă, de comun acord, asupra unei înălțimi convenabile care se încadrează și în prevederile locale. Ca sfat general, înălțimea potrivită este cea care oferă intimitate ambilor vecini.
Dacă gardul este comun, adică este construit pe linia de hotar, înseamnă că ambii vecini sunt obligați să contribuie la întreținerea și repararea lui, proporțional cu drepturile asupra gardului. În cazul în care un vecin deteriorează gardul, acesta poate fi obligat să suporte costurile reparației, conform regulilor generale privind răspunderea civilă.
Dacă gardul aparține unui singur proprietar, evident că acesta va suporta singur costurile de reparație, iar vecinul nu este obligat să contribuie.
Dacă vrei să construiești o clădire nouă în curtea deja delimitată de un gard între vecini, trebuie să știi că legea impune reguli clare privind distanța dintre construcții și limita de proprietate, pentru a proteja dreptul la lumină, intimitate și siguranță.
În general, construcțiile trebuie amplasate la cel puțin 60 de centimetri față de limita de proprietate, iar ferestrele orientate spre proprietatea vecină trebuie să respecte reguli speciale pentru a evita încălcarea vieții private.
Regulile exacte pot să varieze în funcție de regulamentul local, deci pentru construcții noi este recomandat să consulți un arhitect.
Autorizația de construire pentru gard între vecini este obligatorie în majoritatea cazurilor, în special dacă are fundație, stâlpi fixați în beton sau structură de zidărie. Procedura implică obținerea unui certificat de urbanism, întocmirea unei documentații tehnice, acordul vecinilor și achitarea taxelor la primăria locală. Dacă vecinul nu este de acord, cel mai probabil autorizația nu va fi acordată. Este important să verifici reglementările locale înainte de a începe lucrările.
Pentru a vedea toate reglementările din Codul Civil privind gardul între vecini, poți consulta articolele 660 – 665. Un scurt rezumat al prevederilor legale:
